Resumo de Gheorghe Munteanu Murgoci

                                       GHEORGHE
MUNTEANU MURGOCI      Profesorul
Gh. M.Murgoci, ilustru savant, ctitor al geologiei romanesti, deschizator de
drumuri in stiintele geologice si mineralogice, s-a nascut in Macin la 20 iulie
la 1872. Tatal sau, Radu Manolache, era un taran mocan, vesnic pe drumuri in
cautarea unor pasuni mai bune practicand pastoritul. Numele de Munteanu este
dat de invatatorul sau, la care geologul adauga pe cel de Murgoci, dupa numele
unui munte in care tatal sau isi tinea turma.
      Scoala primara o urmeaza in localitatea
natala, iar studiile liceale la liceul "Nicolae Balcescu" din Braila. Sustine, in 1892,
bacalaureatul si se inscrie pentru a urma cursurile Facultatii de stiinte a
Universitatii din Bucuresti, la sectiile de matematica si stiinte
fizico-chimice. In timpul studentiei impreuna cu profesorul Mrazec face
cercetari geologice si petrografice in regiunea Dobrogei si a Carpatilor
Meridionali. Dupa ce isi termina, cu un deosebit succes, studiile universitare,
pleaca pentru specializare in Austria
si apoi in Germania. Teza sa de doctorat
(1900), tratand probleme de petrografie, este distinsa cu mentiunea "Magna
cum laude" a Universitatii din Munchen.
      In 1903 devine primul docent universitar
din Romania
(in mineralogie), in lucrarea sa tratand o problema care l-a preocupat mult in
decursul activitatii sale - aceea a chihlimbarului romanesc.
      Incepand din 1908 activeaza ca profesor de
mineralogie si geologie la Scoala nationala de poduri si sosele iar cand
aceasta se transforma in Scoala Politehnica ii este incredintata catreda de
mineralogie (1920).
      In creatia sa stiintifica se disting doua
directii principale: pe de o parte studiile sale de
geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de alta parte studiile sale asupra
solurilor din tara noastra. Un mare interes il
prezinta lucrarile sale despre Muntii Parang, in acest masiv geologul roman
descoperind un nou mineral - lotritul - determinat prin analize chimice, date
optice si cercetarile asupra rocilor din nordul Dobrogei. In legatura stransa
cu studiile sale petrografice, mineralogice si tectonice o mare importanta au
prezentat cercetarile sale privind bogatiile subsolului romanesc, fiind cel
dintai care a precizat conditiile de zacamant ale petrolului din Oltenia,
indicand zone de exploatari astazi pe deplin confirmate.
      Gh. M. Murgoci a fost intemeietorul scolii
romanesti de pedologie, in 1909 prezentand prima schita de harta agrogeologica
a tarii la scara 1: 2500000, unde repartitia principalelor tipuri de sol apare
cu o deosebita claritate. In anul 1923, cand consacrarea lui Murgoci era
universal recunoscuta Academia Romana il alege printre membrii sai
corespondenti, iar 1924 a fost ales ca membru de onoare al Comitetului
Asociatiei Internationale a stiintei solului si director al Hartii pedologice a
Europei.
      Un an mai tarziu insa, in 1925 moare
prematur, in plina putere a creatiei, la numai 35 de ani, dupa ce a revazut in
ultimele sale excursii si tinuturile de obarsie si de peregrinare ale familiei
sale.
      Facand parte dintre oamenii de stiinta
recunoscuti in tara si peste hotare, prin intreaga activitate de profesor,
indrumator de scoala, cercetator si laborator, profesorul Gh. M. Murgoci a
contribuit substantial la dezvoltarea geologiei. Deosebit de activ si niciodata
grabit, a fost un model de probitate stiintifica, un cercetator asiduu,
deosebit de informat si cu preocupari multilaterale, dovada fiind consecintele
sale de popularizare a etnografiei si artei populare, ca si activitatea sa pe
taramul literar (a facut parte din conducerea revistei literare "Semanatorul").
      Lucrarile sale, de o valoare recunoscuta in
lumea specialistilor din tara si de peste hotare, au imbogatit patrimoniul
stiintei romanesti si universale.

Resumos Relacionados